An de an, numărul celor care cumpărau sucurile de fructe produse de Rauch a devenit tot mai mare. Pentru a avea o şansă de a acoperi cât de cât cererea de pe piaţă, la sfârşitul anilor 1980 la Rauch era valabilă o deviză simplă: cumpărăm atât de multe fructe câte se pot cumpăra. Toamna, spre sfârşitul sezonului de recoltare, se livra din când în când o cantitate de mere mai mare chiar decât cea pe care o puteau presa echipele din sectorul producţie şi care oricum se ridica deja la 500 de tone pe zi. Drept urmare, pe toate şinele de cale ferată libere dintre Rankweil şi Götzis, o localitate aflată la o distanţă de 9 km, staţionau vagoane pline vârf cu mere coapte.
Această situaţie s-a schimbat de abia în anul 1993, atunci când Rauch a demarat procesarea merelor la Budapesta. Dar şi acolo se întâmpla din când în când să se livreze mai mult decât se putea procesa. Atunci când, în anul 1998, autocamioane încărcate vârf cu mere ameninţau să facă imposibilă circulaţia pe străzile din preajma fabricii din Budapesta, colegii de acolo au găsit o soluţie pragmatică: au închiriat rapid un cinematograf în aer liber care se afla prin apropriere şi l-au transformat în loc de parcare pentru autocamioanele încărcate cu mere.
Echipele care muncesc la Rankweil presează 500 de tone de mere pe zi . În timpul toamnei se livrau uneori cantităţi chiar şi mai mari