Bineînţeles că până la urmă ne-am descurcat şi cu cutiile pentru băuturi

"Vă descurcaţi şi cu cutii metalice pentru băuturi?" Aceasta a fost prima întrebare cu care s-a văzut confruntat Roman Rauch în anul 1976 în timpul uneia dintre vizitele sale în Arabia Saudită. Producători de sucuri din Japonia introduseseră de curând pe piaţă acest ambalaj nou şi practic ... iar de atunci sucurile ambalate în cutii metalice se vindeau excelent. Răspunsul lui Rauch a fost: „Desigur!“

„Exista o singură problemă“, îşi aduce aminte Erich Rauch. "În acea perioadă de timp, toţi cei care îmbuteliau băuturi căutau să folosească asemenea cutii.  Corespunzător de lungi erau listele de aşteptare ale producătorilor de instalaţii." În consecinţă, tehnicienii de la Rauch au pornit în căutarea unei instalaţii la mâna a doua.  Au găsit-o în Bavaria la o fabrică de bere.

„Cei de acolo erau în aşteptarea noii lor instalaţii. De îndată ce aceasta va fi pusă în funcţiune, noi puteam s-o preluăm pe cea folosită până atunci. 3000 de cutii pe oră." De îndată ce primise comunicarea, Erich Rauch se urcase împreună cu Albert Sonderegger în camion şi pornise să aducă instalaţia acasă. "În stare demontată, întreaga instalaţie încăpuse pe numai două palete". Instalaţia de umplut cutii au încadrat-o apoi cum s-a putut într-o linie tehnologică existentă de îmbuteliat. Instalaţia aceasta destul de veche i-a cam ţinut regulat la trap pe tehnicienii de întreţinere, dar scopul fusese realizat: Rauch se descurca de pe acum şi cu cutiile metalice pentru băuturi.

În ţările arabe acestea au devenit în curând un bestseller. Drept urmare, după numai un an, Rauch punea în funcţiune o a doua asemenea instalaţie, nouă şi modernă de această dată - cu o capacitate de 10000 cutii pe oră. De altfel: la instalaţiile noastre actuale ies oră de oră câte 120000 de cutii de pe benzi.

Rauch-Säfte sind bis heute Bestseller in Nordafrika und Arabien … und deshalb auch bei Produktpiraten beliebt: Alle diese Dosen sind Fälschungen. Rauch ist quasi die Rolex-Uhr der Säfte.